ca si in atelierele de la constantinopol si din rusia, maestrii, calfele si ucenicii isi aveau fiecare sarcina precisa si in manastirile de la muntele athos, sinai sau meteores. Diviziunea muncii ii incredinta altistului celui mai stralucit compozitia generala si desenarea in linii mari a ansamblului: ajutoarelor lui se repartizau executarea draperiilor, a trupurilor, a chipurilor, a ornamentelor aurite sau argintate, caligrafia literelor. Fiecare stia exact ce are de facut, si o facea cu un respect cu adevarat religios. Era stabilit faptul ca nimic nu era lipsit de importanta in executarea unei picturi sacre; vointa de desavarsire ce domnea in executarea operei dicta fiecare gest, fiecare amanunt. Chiar si in pregatirea peretelui, totul era prescris cu o precizie riguroasa, pana si ordinea in care se lucra, mai intai partea de sus si apoi partea de jos a peretelui: pentru aceasta aseaza-ti mai intai scara, spunea dionisie. Pe urma toarna apa intr-o oala mare si aruncand-o cu o lingura, stropeste zidul. Daca zidul e din huma, razuie inima cat vei putea cu mistria, altfel tencuiala mai tarziu va cadea, mai ales pe bolta.

Da-l iarasi si netezeste-l. daca insa zidul e din caramida, uda-l de cinci sau sase ori. Si pune tencuiala do var groasa, fie si de doua degete si chiar mai mult, ca sa lina umezeala intr-asa fel incat sa poti lucra. Iar daca zidul e de piatra, uda-l doar o dala sau de doua ori si pune-i mult mai putin var, caci piatra pastreaza indelung umezeala si nu se usuca. Pe vreme de iarna tencuieste scara, iar a doua zi dimineata in zori pregateste varul cu calti. Vremea buna o ai insa vara: dupa ce ai pus tencuiala, netezeste-o cu "molan" si las-o o vreme sa se aseze, apoi deseneaza. Ca sa lucreze cum se cade, mai trebuie ca toate instrumentele de care se slujeste artistul sa fie do calitatea ceruta. Dionisie acorda o mare importanta penelurilor, alcatuite deosebit dupa cum vor fi utilizate: trebuie sa stii ca pensulele pentru zid.

Anume cele de desenat, se fac din coada do magar, din parul de la piciorul boului, din parul aspru de capra sau din barba catarului, iata cum faci: legand la un loc perii, trece-i prin-ir-o pana do vultur. Astfel au sa-ti slujeasca sa pictezi culorile trupului si luminile si altele. Pensulele cele mari, carc-li folosesc la intinsul culorii in jurul chipului, faureste-le din par de porc, pe care, cernind sintzimi, leaga-le de un betisor, fara a te folosi de pene. Penelurile utilizate pentru ppictatul pe panza sau pe lemn vor fi diferite si n-o sa aiba niciodata prea umile, asa cum niciodata n-o sa le ingrijeasca prea mult. Si mai afla ca fiecare vopsea isi are pensula ei si ca pensulele se cuvine sa fie aspre, rotunde si putin iesite in afara penei; trebuie sa-ti faci o sprijinitoare cu multe gauri ca sa-ti pastrezi pensulele asa fel ca sa nu se colbuiasca. Iar cirul vrei sa le speli, pregateste o cutie de tinichea, impartita in doua. Pune intr-o parte peseri nefiert.

In care vei muia pensula, frecand-o intre degete ca sa se destepeneasca vopseaua: stoarce pensula cu degetul in despartilura cutiei si scoate-o apoi afara si zvant-o cu buretele: toarna apa de limpezeala in cealalta despartitura. Iar cu aceasta limpezeala vei putea zugravi се-ti va placea. Spala apoi pensulele cu sapun ori cu apa tare: asta le curata foarte bine, tot asa si marmura pe care se amesteca culorile. , adica a celei obisnuite. Schita originala este desenata cu rosu pe primul strat de ipsos al zidului: acest obicei s-a pastrat la pictorii italieni din evul mediu si de la inceputul renasterii: aceasta s-a constatai cand, intentional sau din greseala, a fost indepartat stratul de pictura propriu-zis si dedesubt s-au gasit aceste schite rosii, numite de italieni sinopie. Toate etapele de executare a operei, fie ca e vorba de o pictura murala sau de o icoana, urmeaza astfel reguli precise, unele privind munca materiala, altele stabilind legile ce pot fi estetice, metafizice, simbolice: cea a proportiilor, de pilda, care tine in acelasi timp de canonul frumusetii perfecte si de mistica numerelor care a preocupat atat de mult pe artistii obsedati de o sectiune de aur , de o regula de aur, de proportii divine.