asa s-a nascut o noua natura: nu o natura ingrijita si imblanzita ca cea din gradinile si parcurile secolului al хѵіii-lea, nu o natura ca cea a lui rousseau, pe masura oamenilor, placuta si primitoare pentru oameni, ci o salbaticie neimblanzita a fortelor elementare, de care oamenii se departeaza cu prudenta si spaima, straduindu-se sa o domesticeasca, sau, atunci cand nu aveau influenta asupra ei, sa se departeze de ea, sa o ignore. In ea nu se mai zaresc divinitatile pagane antropomorfe ale clasicismului, nimfele fanlanilor, pajistelor, boschetelor, ci adevaratul spirit al pamantului, ce nu poate avea chip omenesc caci e infinit de departe si deasupra oamenilor. Tabloul de altar pictat de caspar david friedrich pentru biserica din tetschen, , nu trateaza nici una din temele traditionale tipice acestui gen de compozitii ci reprezinta numai un peisaj; un peisaj unde natura divinizata a acelor naturphilosophen inlocuieste imaginea lui dumnezeu si a sfintilor. Comandat in 1807 de contele thun-hohenlohe pentru capela particulara a castelului sau, tabloul de altar de la tetschen e unul din momentele capitale ale picturii romantice. Cu un an inainte, caspar david friedrich calatorise in muntii siebengebirge si, cum era si firesc, peisajul grandios si salbatic i-a inspirat aceasta compozitie neobisnuita. Intr-adevar, se vede aici o cruce infipta pe varful unei culmi stancoase pe care se catara brazi imensi indragiti de acest pictor ca simbol al padurii germane. Razele soarelui in amurg, ras-pandite in eventai pe tot fundalul tabloului, arunca o lucire aprinsa de bronz roz ce pare sa incendieze stancile si arborii.

Criticul oficial ramdohr a reprosat in mod violent acestei picturi caracterul ei bizar si paganismul ei, ceea ce insemna o totala neintelegere a artistului care, departe de a cadea in panteism, ramane un bun luteran. Daca crucea pare aici un accesoriu al tabloului si nu elementul principal, aceasta e pentru ca friedrich a vrut sa arate ca natura intreaga, cu violenta ei elementara si irezistibilul avant vegetal si mineral al materiei, il inalta pe cristos pana in slava cerului, in chiar inima acestei lumini, care, in viziunea pictorului, e spirituala si materiala in acelasi timp. Crucea nu pare sa aiba importanta mai mare decat micile figuri ce apar, minuscule pe intinderea imensa, din calugar umbland pe malul marii sau din peisaj nocturn cu curcubeu, unde omul, plimbandu-se in pantaloni albi si haina rosie, este friedrich insusi, pentru ca natura atotputernica, croind iotul si mistuind totul, este forta suprema, energia ce anima universul si il perpetueaza. Dupa peisajul documentar al olandezilor din secolul al xvi-lea si pastoralele eroice ale pictorilor baroci italieni, natura divinizata de romantici e in acelasi timp o recompunere a realului si un studiu amanuntit, obiectiv, stiintific al tuturor partilor acestui real. Peisajul romantic nu este o constructie ideala si fantezista ca cel al vedutistilor infeudati italienilor in secolul al xvlii-lea. Renumarate si precise desene de trunchiuri si stanci pregatesc, pentru tablourile lui friedrich, bazele marii sinteze lirice, simfonice, care avea sa contopeasca, in stadiul de pictura, toate aceste elemente in intensa unda muzicala unde sonoritatile lor se ameslcca^d^iclorul romantic e un om traind afara, in contact imediat si constant cu natura, simtind-o cu toate simturile sale, imbatandu-se de umezeala campurilor si lizierelor padurii. Satut de soare si vant, si inflacarat de acea bucurie panica iscata din comuniunea cu elementele.

Atunci cand buskin spunea despre constable ca el putea sa surprinda dintr-un peisaj atat cat ar putea sa surprinda un cerb si o ciocarlic impreuna, el sublinia apartenenta la natura ce caracterizeaza, inca dinaintea faimoasei scoale de la barbizon, lucrul dupa motiv. In loc sa picteze in atelier, dupa retete si cu zemiiri de atelier, dupa studii dupa motiv, tabloul o executat in intregime afara, cu emotia ce-l patrunde pe pictor. Peisajul real intra in tablou direct, nu insa fotografic, deoarece ochiul piciorului si sensibilitatea sa interpreteaza totdeauna fenomenul exterior, intr-un moment cand omul si lucrurile devin una. Portrelizat de constable, peisajul de tara englez isi pastreaza prospetimea supla si concentrata, cu irizarile de lumina in frunzisul umed si vastele spatii ale cerului traversa! De nori calatori, pe care pictorii britanici girlin. Ozens. Constable si mai ales turner ii vor contempla cu placere si ii vor surprinde in tablourile lor in efemera si lenta lor hoinareala.