in picturile arhaice personajele se miscau intr-un spatiu abstract, ele nu se sprijineau cu picioarele pe pamant; sau cel putin nu se tinea seama de raportul lor cu pamantul. Ma tarziu, sub picioarele lor a fost asezata o simpla linie care insemna pamantul, in prosceniu, atat pentru figurile din prim plan ca si pentru cele mai indepartate, care aveau aceleasi dimensiuni. Influenta scenografilor, aga-tarbos din samos si atenianul apollodoros, s-a manifestat asupra picturii monumentale, total necunoscuta noua, si asupra picturii de vase, singura care poate sa ne dea o idee despre ceea ce era pictura monumentelor. Spatiul abstract se straduie sa se concretizeze, locul nenumit sa se precizeze si sa se defineasca. In vreme ce pe o hydrie bine cunoscuta, infatisand femei la fintana (british museum) toate elementele arhitecturale ale acestei fintani, o constructie frumoasa si complicata, sunt aplatizate pe acelasi plan, ca si femeile insele, stilul polygnotian dispune figurile pe linii ondulate, semnificand, mai mult decat infatisand, liniile de sol ale diferitelor planuri; fapt cu totul evident, pe un crater numit al argonautilor, atribuit pictorului niobidelor, de la luvru; anumite artificii de perspectiva, avand ca scop reprezentarea diferitelor distante si a relatiilor dintre personaje in functie de aceste distante, incep sa fie intrebuintate, cu multa timiditate si modestie, dar asta insemna deja un pas imens intr-o directie in care nimeni nu incercase inca vreun efort. Personalitatea iui polygnotos trebuie sa fi fost foarte puternica de vreme ce inovatiile sale au patruns pana in estetica pictorilor de vase, iar numele sau continua sa rezume, pentru posteritate, o noua conceptie a spatiului si un inceput de reprezentare a acestui spatiu. Din pacate, nu e cu putinta sa verificam exactitatea celor spuse de antici pe seama lui, caci nu-i putem reconstitui cariera decat dupa rarele date biografice furnizate de texte si dupa aluziile literare la operele sale cele mai renumite.

Stim astfel ca s-a nascut la thasos, intr-o insula din marea egee, ca s-a instalat ta atena, unde a devenit cetatean atenian, si, datorita proiectiei lui cimon, a devenii inima miscarii artistice ce l-a parasit pe mikon si a trecut la scoala sa. Prima sa mare creatie la atena pare sa fi fost impodobirea templului lui tezeu (sau theseion) prin 474—470, unde a infatisai episoadele celebre din viata eroului, lupta lui impotriva amazoanelor, impotriva centaurilor, calatoria sa pe sub mari catre regatul mamei salo, zeita thclis. Se atribuie, de asemenea, istoria argonautilor din templul dioscurilor, anakeion. In 469 el a pictat in porticul templului alenei areia de la plateea scene inspirate de odiseea, in primul rand macelarirea petitorilor de catre llisse, si de razboiul celor sapte impotriva tebei. Doi ani mai tarziu, i se incredintau zidurile de la peisianax (sau stoa rodiile) unde a executat patru mari compozitii narative despre batalia amazoanelor, reproduse, poate, fidel, de pictura unui vas (de la new york), cu liniile de sol diferentiate si distantate ca sa sugereze adancimea. Cea mai recenta opera a sa, acea leshe a cnidienilor (catre 450) arata toate progresele realizate in rastimp de douazeci si cinei de ani: relieful iluzionist al figurilor, vesmintele transparente lasand sa se vada trupurile goale, introducerea accesoriilor si a elementelor de peisaj, imprumutate de la scenografi si o gesticulatie dramatica ce aminteste si ea de teatru. Ausanias si autorii antici ce vorbesc despre polygnotos considera ca iliopeisis (sau caderea troiei) si nekia (sau coborarea lui l lisse in infern) zugravite in sala de adunare a cnidienilor din delfi, erau privite unanim de catre cunoscatori drept capodoperele acestui polygnotos pe care noi iui-lvom cunoaste niciodata decat prin influenta sa asupra pictorilor de vase si prin copiile sau imitatiile dupa pausanias, mai degraba decat dupa original, de la roma sau din campania.