culorile erau extrase din vegetale sau minerale, macinate pana la pulbere. In picturile cele mai vechi, cele din veacul al vi-lea inaintea erei noastre, paleta e foarte simpla si compusa din argile ce furnizau rosul, galbenul, negrul si albul. Ma tarziu, in cea de a doua jumatate a secolului al ѵі-lea, cromatismul se complica, se adauga lapislazuli care da un albastru proaspat si stralucitor. Verdele si, spre deosebire de ceea ce se intampla mai inainte, cand rosul si oxidul de fier si negrul de carbune vegetal erau intrebuintate in stare pura, artistul amesteca acum culorile ca sa obtina o mare bogatie de nuante de roz, cenusiu, brun, violet. Artistul devine tot mai rafinat ca mijloace de executie pe masura cc-i creste virtuozitatea si pe masura ce societatea pentru care lucreaza are gusturi mai fine si un sentiment estetic mai complex; in vreme ce odinioara personajele aveau doua dimensiuni si dadeau impresia ca sunt decupate in metal, catre secolul al lll-lea inaintea erei noastre se incearca un fel de iluzionism spatial si introducerea clarobscurului adauga o umbra definirii nete a profilurilor si da astfel personajelor o dimensiune, materiala si metafizica, pe care nu o avea mai inainte. Daca tehnica frescei etrusce a ramas, cu exceptia acestor perfectionari , aproape neschimbata de la inceputul secolului al vll-lea pana la sfarsitul secolului i. adica vreme de aproape opt sute de ani, ceea ce arata cat de mult aceasta tehnica este, prin excelenta, italica si va ramane astfel, in schimb stilurile s-au schimbat, urmand evolutia fireasca a unei societati devenind din ce in ce mai prospera si mai puternica si datorita diferitelor influente exterioare ce au modificat aceste stiluri, fie prin aportul din afara, mal ales al greciei si orientului, fie prin maturizarea interioara si prin mutatiile succesive ale geniului national, spiritul locului si timpului impletindu-se intotdeauna pentru a da unui stil fizionomia sa specifica, accentul propriu, semnificatia unica. Aceasta semnificatie e funerara, bineinteles, de vreme ce decoratiile de morminte sunt singurele picturi pe care le cunoastem; in ceea ce priveste placile pictate (placile boccanera de la londra, placile campana de la j. luvru), care nu aderau la perete, stim din subiectele infatisate ca functia lor funerara nu poate fi contestata.

, dar care e atenuata de faptul ca inaintea sosirii lor exista o civilizatie autohtona, rudimentara, fara indoiala, dar efectiva, si de certitudinea ca au existat si invazii sau cel putin infiltrari venind din nord, ceea ce pana la urma creeaza o arta compozita, aceasta origine orientala este confirmata de stilul picturilor din secolul al vi-lea. Acest stil e evident oriental, mai ales in prima jumatate a secolului, si cuprinde un clement fantastic si irealist foarte pronuntat, de tip asiatic, asa cum se constata studiind mormintele cele mai vechi din necropola de la farquinia. In mormantul taurilor, de pilda, peisajul e indicat prin copaci cu totul fantezisti, infatisand o lume ireala, interpretata cu o vioiciune plina de farmec cu ajutorul celor patru culori de baza: alb. Negru, galben si rosu, aceasta dominanta fiind intrerupta uneori de intrebuintarea exceptionala a verdelui si albas-trului. Toale scenele infatisate in morminte se leaga de tema mortii, a ceremoniilor funerare, a vietii de dincolo de moarte, in cealalta lume. Odata inchisa falsa poarta halucinanta a mormantului auturilor, incadrata de preoti cu gesturi solemne si stranii, nu mai intalnesti decat luptatori feroce, masti dantuind si jocurile rituale insotite de omorarea oamenilor — care, ia romani, vor deveni lupte de gladiatori — indragite de religia etrusca. Lupta acelui phersu zugravit pe chip cu castaniu inchis si purtand o barba falsa, foarte lunga, cu un caine gata sa-l sfasie, se desfasoara intr-o atmosfera de mister infiorator si de fantastic halucinant, caracteristic pentru mitologia acestui popor, posomorita, plina de anxietate, de groaza la gandul mortii, coplesita de povara presimtirii unei lumi.

De dincolo , cu lucrurile inspaimanlatoare pe care le-ai intalni acolo.