unii au putut sa considere reconstituirile palatelor din cnossos, facute de sir arthur evans, ca exagerate, excesive, tinand mai degraba de domeniul imaginatiei decat de cel al exactitatii stiintifice: releveele lui gilieron au completat si ele. Uneori, vestigiile frescelor, cu o siguranta dispretuim! Ipotezele; stim astazi ca renumitul. Culegator de sofran din care nu ni se pastra decat partea inferioara a torsului si un picior, nu e decat o maimuta zbenguindu-se printre plante inflorite: calda si dramatica policromie in negru si rosu a coloanelor din apartamentele regale nu apartine epocii, dar exprima cu exactitate spiritul minoic. Si, in general, se poate spune ca in ciuda devastarilor datorate incendiilor din aceste palate catre anul 140o inaintea erei noastre, cunoastem exact arhitectura cretana. Si, in mod paradoxal, suntem mai informati in privinta picturii din insula lui alinos din veacul al xvi-lea inaintea erei noastre decat in cea a felului cum pictau grecii cu o mie de ani mai tarziu. Tal puternic, prin organizarea politica si datorita situatiei geografice privilegiate, ia intretaierea marilor cai maritime, avand legaturi stranse cu egiptul, asia mica, cu grecia continentala si arhipelagurile, creta isi dezvoltase o arta plina de farmec si vigoare, de o mare frumusete decorativa.

Vetigiile de picturi descoperite in palate, la aninisos si cnossos, dateaza, cele mai vechi, de prin 1570. Si aceasta arta s-a mentinut mai bine de un veac si jumatate, pana cand crizele politice interne si navalirile au rasturnat puterea dinastiilor mino-lee si le-au incendiat palatele. Stilistic vorbind, aceasta mare arta de curte pe care o admiram la tanossos. Allia hestos. Ilagia triada, a inflorit in aceasta perioada de aproximativ o suta cincizeci de ani ca arta de curte, menita sa invaluie in solemnitate si splendoare viata monarhului, miscarile personajelor infatisate convergand spre tron. Ne aflam aici in plin spirit rococo; placerea de a trai. Inflorirea senzuala a trupurilor, veselia malitioasa a chipurilor, sprinteneala miscarilor, vioiciunea culorilor, pitorescul nascocirilor decorative.

Totul vorbeste aici despre obiceiurile si gusturile unei societati rafinate, ajunsa la desavarsita perfectiune intelectuala si tehnica a civilizatiei sale, si deja de acea stare usor decadenta cand dragalasul e preferat grandiosului, rafinamentul si complicatia sunt preferate severitatii si sobrietatii. In vreme ce sculptura egeeana tine in general de religia zeitei-mame si de ritualurile taurului, pictura nu arc nici o trasatura sacra, fiind profana prin natura si menirea ei. In aceste picturi, ca si in extraordinarele decoratii de vase unde e infatisat tot ceea ce ochiul scufundatorului a observat in adanemile submarine: inotul caracatitelor, dansul nemiscat al actiniilor, hoinareala meduzelor, leganarea domoala a algelor, fuga sprintena a pestilor, prelungi ca niste galere de lupta, se constata o hiperestezie a gustului (hoheri west), dupa cum a fost numita, o concesie facuta realismului picant ce infloreste in europa in jurul lui 1900. In mai multe privinte arta egeeana se apropie de modern style. Si femeile cu gura lacoma, cu ochii vii si atatatori cu trupuri durdulii ce ne surad cu darnicie din fresce au putut fi numite, fara exagerare, pariziene. Intr-adevar, artistii erelani executau fresce in salile palatelor. Infatisand episoadele vietii de curte, venite sa inlocuiasca, catre 1570.

Zugraveala rosie intrebuintata mai inainte. Nu cunoastem etapele vechi чіе acestei estetici minoiee ce ne apare deja ca inflorita in deplina ei desavarsire si chiar in pragul declinului: peretii erau acoperit cu stuc si pe aceasta tencuiala pictorii desenau siluetele usoare si pitoresti. Insufletite de o policromie pe cat de simpla pe atat de vie, dominata de albastru si rosu, potrivindu-se de minune cu culoarea coloanelor cu fusuri rosii, cu capiteluri si baze negre. Se prea poate ca aceasta estetica sa fi fost influentata de cea a egiptului, dar se crede ca si ea la randul ei a influentat-o pe aceasta, dupa ce egeenii, popoarele marii, au amenintat atat de des tara faraonilor pana in vremea lui ramses al 11-lea. Recentele descoperiri facute in siria arata ca asia mica. Siria si mai ales civilizatia athana le datorau cretanilor substantiale lectii artistice. Dar orice ar fi primit si ar fi dat in acest dute-vino al schimbului de forme, de idei, de credinte, de obiecte, ce aveau loc neintrerupt intre creta si vecinii ei, ea ne frapeaza prin ceea ce are cu adevarat unic si nemaiantalnil vreodata.

Asa se intampla in cazul formelor arhitecturale aparte, al vaselor numite de caniares sau al celor de la palat, cu luxurianta lor decoratie de animale marine si belsug de flori exuberante surprinse pe viu si reproduse cu un naturalism robust si liber si de asemenea, in cazul frescelor din palat chiar, avand stralucirea, naturaletea si adesea insusi comicul vietii.