, vesel si fericit, mandru de prestigiul sau politic si de bogatia sa, iubind viata si stiind sa se bucure de ea cu eleganta, fara constrangere si fara vulgaritate. Artistul nu aspira sa infatiseze invizibilul si nici macar sa stilizeze vizibilul: el e interpretul existentei de fiecare zi din anticamerele si salile de audienta ale palatelor: tot ce vede in jurul sau il intereseaza si il amuza. Refera mai ales faptura umana, fie ca infatiseaza un detasament de soldati negri defiland in pas alergator sub comanda unui ofiter (fresca provenind de la cnossos. Secolul al xvi-lea inaintea erei noastre, la muzeul de la heracleion) sau purtatori de ofrande ca cei de pe sarcofagul din piatra de calcar impodobit cu fresce de la llagia triada, al renumitului hege cu jlori de crin, reprezentat intr-o marime ce depaseste pe cea naturala, asemeni unui print de legenda intr-o gradina de basm sau femei cu sinii goi tisnind dinti-un bolcrou foarte strans la brau. Cu bucle lungi, in vant. Atat de moderne ca trasaturi incat ai crede ca sunt crochiu! Unui portretist de astazi, vrind sa fie pe placul unei clientele de femei de lume si de doamne de onoare.

Cand pietonii abordeaza naturalismul animalier, el executa cu o maiestrie uluitoare friza cu potarnichi din caravanseraiul de la cnossos si extraordinarele zbenguiri de pesti zburatori in palatul de la phylokapi. Si i se inlimpla chiar sa nascoceasca animale fantastice, hibride si, se pare, simbolice, ca grifonii care pazeau scaunul regal in sala mica a tronului de ia cnossos. Au faptura miraculoasa cu un aer impresionant de figura heraldica. Cu ciocul si creasta de pasare intregind un trup de leu intr-o imbinare indrazneata fara precedent in egipt sau mesopotamia. Acest element tinand de ireal face exceptie in arta egeeana. Hotarat realista: el marcheaza dealtfel ultima perioada a acestui stil numit epoca palatelor, si care intra, o data cu grifonii. In ultima sa perioada, la capatul careia va veni catastrofa de la 160o inaintea erei noastre, navalirea.

Infrangerea si incendiul. Pictura egeeana, raspindindu-se dincolo de insulele unde a inflorit, a ajuns pe continent unde s-a amestecat cu o arta mai sumbra, mai aspra: noii veniti, coborand din nord, mai putin civilizati decat cretanii. Mai rustici si mai violenti, au intanpinat gratia maritima a acestora cu uimirea minimala a . primitivului , daca nu a barbarului, intrand in contact cu inaltul rafinament al culturii si al gustului. Asa s-au nascut frescele palatelor din rirynth. La doua secole dupa cele de la cnossos: motivele decorative, abstracte sau figurative, florile si scuturile sunt in spiritul unei bune traditii enossosiene si tot asa si procesiunile doamnelor palatului, imbracate si impodobite dupa moda cretana, doar cu acele inevitabile deosebiri in felul de a se pieptana si in largimea fustelor, datorate trecerii celor doua sute de ani.