le englezului samuel palmer tine de calitatea pastei colorate la fel ca si de compozitia aparte a peisajelor sale. Artistul amesteca ulei, tempera, acuarela in combinatii indraznete acoperind totul cu straturi dense de verniu ce da adesea impresia de lacuri cuprinzand o materie grunturoasa, cu reliefuri surprinzatoare. Amuel palmer, puternic influentat de poezia oraculara si de tablourile vizionare ale lui william blake si citindu-i cu asiduitate pe misticii germani. Weden-borg si boehme, gaseste in aceasta tehnica, cu totul personala si neutilizata de nimeni pana la el si nici mai tarziu, mijlocul de a reda impresia fantastica ce i-o starneau peisajele familiare engleze de tara. Pasta colorata, tratata ca o simfonie cromatica, puternica si intensa, da astfel compozitiilor ireale si suprareale ale lui arnold bocklin acea atmosfera de vis, de transcendenta, ce se poate observa in diferitele sale versiuni ale insulei mortilor si vilei parasite la marginea marii. Dupa ce a practicat un realism atat de violent incit dusmanii sai i-au reprosat ca tablourile cu naiade si tritoni miroseau a peste, bocklin a ajuns sa satureze realitatea de fantastic in asa masura incat trecerea de la terestru la supraterestru se implineste aproape imperceptibil sau cel putin prin treceri atat de delicate, atat de subtile, incat e greu sa-ti dai seama de ele. Si materia tablourilor de munte ale lui giovanni segantini poate fi considerata ca un miracol al tehnicii picturale puse in slujba emotiei.

In timp ce parintele peisajului de munte, joseph anton koch, utiliza pentru descrierea locurilor alpestre din elvetia si tirol procedee comune contemporanilor sai, segantini in schimb incearca sa redea vibratiile atmosferei de la mari inatimi, facand oarecum sa tremure tusele de culoare in raporturile dintre ele. Pare sa nu aiba nimic comun cu pointillismul de care se vor servi, dupa cum vom vedea, postirnpresionislii, tehnica lui segantini reconstituie acea muzica aeriana a pajistilor alpine si ghetarilor. Facand din panza un fel de pian colorat pe care ciuta viului inaltimilor. In mitologiile prodigioase ale lui gustave moreau se remarca o incercare asemanatoare de a isca emotia fantastica dintr-un conglomerat lucitor si plin de apele pietrelor pretioase sfaramale. Figurile lui odilon bcdon ajung sa invoce si sa aduca la lumina geniile umbrei, iar john martin, prin gamele sale impresionante de rosu, confera veridicitate descrierilor sale de desertari stancoase, locuite de djini. Oraselor antice, distruse de traznet si cutremure de pamant, pesterilor infernale unde pluteste, dus do apele negre ale fluviilor blestemate. Luciferul melancolic al romanticilor, frumosul arhanghel aruncat in hau de pronia pizmasa a lui dumnezeu.

Mai exista si alte mijloace, mai neobisnuite si mai putin cinstite, de fantastizare romantica: artificiile de balci inventate de antonie wiertz ca sa infatiseze, prin jocurile optice ingenioase, compozitiile sale macabre din frumoasa piosine, din cel ingropat de viu, din mama nebuna devorandu-si copilul. Aceste mijloace destul de puerile si de grosolane. Destinate sa accentueze caracterul oribil al realismului lui wiertz, realism crud si brutal, arata unde poate duce o conceptie eronata a romani ismului. Adevaratul romantism e de fapt cu toiul interior si n-are nevoie sa recurga la mijloace materiale. Nu exista nici un artificiu in peisajele lui caspar david friedrich sau cari august ca rus: asa cum nu exista nici in compozitiile legendare ale lui morilz von schwind si l. udwig bichler. Nedepartandu-se deloc, de obicei, de bonomia vietii burgheze vechi, dar care atunci cand abordeaza supranaturalul il exprima cu resursele vietii launtrice mai mult deeal cu mijloacele tehnice. Cand morilz von schwind reinvie nimfele izvoarelor si torentelor, geniile padurilor, eroii i impurilor legendare, el o face cu o materie atat de neteda si de simpla ca si aceea a vechilor maestri germani.

Scopul si mijloacele nu-i pun probleme diferite. Fiindca a pastrat imaginatia unui copil candid si vesel si acea faimoasa usurinta vieneza ec triumfa asupra melancolici si invinge drama insasi, morilz von schwind este, dintre toti romanticii, acela care reuseste poate in modul cel mai fericit si cu talent o pictura istorica intr-adevar evocatoare si reala si o transcriere picturala a epopeelor si povestirilor cu zanc ce asociaza intr-o armonie emotionanta farmecul adevarului si vraja imaginarului.